Pe 20 Iulie 1969 Armstrong si Aldrin faceau primii pasi pe luna. Un eveniment ce a marcat istoria umanitatii, cu siguranta nu era lipsit de riscuri, sansele unei aselenizari cu succes fiind in jurul a 50%. Cosmonautii lasau in urma familiile si pe cei dragi, existand sanse foarte mari ca ei sa nu se mai intoarca. Nu era nimic surprinzator ca o polita de asigurare de viata pentru cineva care avea sa se urce intr-o racheta spre luna costa o mica avere.Dar Armstrong si echipa lui erau foarte faimosi si toti isi doreau autografele lor. Exista o piata pentru asa ceva, iar cererea din partea colectionarilor era destul de ridicata.
Plecand de la acest aspect, le-a venit ingenioasa idee de a semna plicuri postale, sperand ca valoarea acestora va creste in cazul in care ei nu s-ar mai fi intors pe Pamant. Cu o luna inainte de ziua stabilita pentru plecarea in spatiu, cei 3 astronauti au intrat in carantina, iar in acele saptamani de pregatire, au semnat sute de astfel de plicuri.Planul era urmatorul: un apropiat al lor trebuia sa le trimita prin oficiul postal de la Centrul Spatial Kennedy catre familiile acestora, in zilele speciale, adica data lansarii si data aselenizarii, iar ulterior, cu data postei inscriptionata, acestea ar fi devenit mult mai valoroase pentru colectionari. Familiile acestora ar fi putut vinde plicurile postale, iar veniturile ar fi asigurat educatia copiilor si o viata linistita pentru acestia.Din fericire nu a fost nevoie de asigurarile de viata sub forma autografelor, pentru ca ei au pasit pe Luna si s-au intors teferi inapoi si au dat ulterior alte mii de autografe.
Dar incepand cu 1990 aceste autografe au inceput sa apara in licitatiile cu tematica spatiala, iar un plic postal cu tematica Apolo 11 a ajuns sa fie evaluat chiar si la 30.000 USD.